sursa imagine
James Cameron ”Avatar”. L-am văzut în 3D, la un cinematograf din Chinatown, în Washington DC. Un film tocmai potrivit pentru pop-corn și coca cola, plus o ecranizare a celebrului dialog dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid din Scrisoarea a III a lui Eminescu:
” Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul…
Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;
N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”
Baiazid poartă chipul colonelului Miles Quaritch, militarul tipic în înțelegerea ”elitistă”, adică o culegere ambulantă de stereotipuri și clișee în privința oamenilor unformei:
– idiot,
– tâmpit,
– prost,
– arogant,
– nepriceput,
crede doar în forța mușchilor, fierului și focului, distribuite în cantități cât mai mare printre aborigenii Na’vi, de pe imaginata planetă Pandora.
Mircea, de cealaltă parte, e un chip multiplu: numele lui e o legiune (straniu, Răul e puțin, marginal, de fapt e reprezentat, în principal, de 1-2 persoane degenerate, iar Binele – o calitate colectivă, distribuit uniform printre ceilalți eroi ai libretului): Jake Sully, Dr. Grace Augustine, Norm Spellman, Neytiri, fiica șefului clanului Omaticaya, animalele de pe Pandora, copacii, strămoșii vii și morți….
Lupta dintre cele două principii e crâncenă, și desigur, inegală: Răul dispune de arme sofisticate, tehnologii, foc și mușchi, și bineînțeles este în căutarea unor zăcăminte de petrol, pardon unobtanium; de cealaltă parte, Binele e înarmat doar cu inimă și suflet, ambele însă echivalente cu niscaiva megatone de trotil (a se vedea povestirea savuroasă ”Cărbunele Galben” a lui Sigizmund Krzhizhanovsky, contabil perspicace al echivalentelor de energie cinetică depozitată în corpul uman).
Răul, așa cum îi stă unui rău, luptă cam singur și de nevoie, în timp ce sub steagurile binelui se adună întreaga suflare a Pandorei. În fața unei asemenea oști, de morți și vii (izbitor seamănă, în acest moment, Avatarul cu The Lord of the Rings – și acolo, elfi și hobiți, oameni și umbre se adună pentru a-l învinge pe Sauron și ceata lui), helicopterele supersofisticate cedează și sunt deteriorate de săgeți și harponuri (cum se face că geamurile blindate care rezistă gloanțelor sunt găurite cu ușurință de săgeți e o ghicitoare pe care Cameron o lasă nedezvăluită, ea însă nici nu prea contează în economia luptei, doar, nu-i așa, Binele întotdeauna învinge Răul?).
Asta a fost un fel de subiect.
Un fel de idei:
– sugestia, perfidă, așa cum sunt toate sugestiile, că Răul ar fi un accident sau un avatar al unui colonel degenerat seamănă mai mult cu o clauză de clemență, decât cu o localizare a originilor Răului. Trimiterile transparente la Bush și anturajul său, la strategia defectuoasă și hilară a acestuia cu privire la ”pre-emptive action” și ”fight terror with terror” rezultă într-o demonizare excesivă a administrației prezidențiale și o absolvire de vină pentru ceilalți, cum ar veni, Bush e nătâng, rău, Noi, restul, suntem buni, excesiv de buni… Înțeleg și respect poziția civică a lui Cameron de a se opune războiului din Irak, dar e cumva forțat să zici că unul Bush e de vină, că acest război a fost idioțenia singuratică a unui degenerat/idiot/manipulat… Războiul a fost în mare parte american, deci național, în pofida opozițiilor și rezistențelor particulare…Și susținerea continuă a plătitorului de taxe și impozite american pentru acest război, la fel trebuie luată în calcul, la fel și analiza detaliată a gafelor, greșelilor ce s-au produs în acest război… Până la urmă, războiul a ținut doar vreo 2 luni, iar ceea ce a urmat e un fel de pace defectuoasă, și, se pare, ea e cea care dă bătaie de cap fiind făcută ad-hoc, fără pregătire… În fine, spectatorii americani din sală au râs copios, chit că filmul îi arăta cu degetul tocmai pe ei… Dar nu am priceput de cine râdeau: de Cameron sau de Bush…
– ecologismul deșănțat, cu aborigeni ale căror plete se conectează, întocmai ca device-urile USB, la tot ce mișcă, crește și răsuflă pe planeta aia, și întocmai ca USB-urile, fac upload și download data, cu copaci fosforescenși, munți plutitori, jivine (un fel de meduze de uscat) gingașe apare mult prea frumos și strălucitor când e comparat cu activitatea brută de extragere a petrolului, pardon, unobtanium-ului, dar pălește dacă e pus în relație cu lanțul trofic și cu piramida nevoilor a lui Maslow. E o comparație inegală și necinstită între o lume reală și una imaginară (imaginarul are întotdeauna de câștigat), între urățeniile realității și frumusețea visului… Nu justific comportamentul hidos și cotropitor al omului față de natură, însă, în parte, de acest tip de comportament depinde supraviețuirea speciei umane… Carnea organică e tot carne, și tot mor animale…
E de înțeles și mitologia care însoțește nostalgia după viața comunitară, după ”ieri” și după ”odinioară”, din păcate. ”ieri” avea și alte realități, ceva mai puțin plăcute, care au determinat dezvoltarea lui în ”azi”… Și armonia cu natura, în care, zicem noi, trăiesc popoarele originare, e mai degrabă o proiecție particulară a nevrozelor noastre asupra unor populații, decât realități curente ale populațiilor în cauză. E ușor să scrii la baconul tău în plin centrul Chișinăului, despre miracolul unei dimineți înrourate într-un lan de grâu, și mult mai greu să pui mâna pe coasă, într-o astfel de dimineață și să muncești de zor; e ușor să mergi într-o deplasare de două ore la țară, să mănânci vărzari, și e mult mai greu să înfrunți viața cotidiană a țăranului… În fine, un tip de atitudine, care zice mai mult despre Noi, decât despre Ei, de fapt, e o constructie a unor Ei după calapoade dorite de noi, violență simbolică s-ar chema asta, și rasism pozitiv…
– imperialismul, adică colonialismul, adică rasismul e de condamnat, dacă se înfățișează în astfel de forme hidoase (mai mult chiar, extremiste) cum este nimicirea unei lumi întregi de dragul unor minereuri sau altor resurse, dar, poate fi susținut, în mod argumentat, coerent și corect din punctul de vedere al Binelui, atunci când protestează împotriva unor limitări ale drepturilor ființelor umane la o o libertate elementară: e imperialism, de acord, să supui o țară pentru a-i exploata zăcămintele, dar nu e imperialism să pui la zid practica Sati, adică arderea pe rug a văduvelor în lumea hindusă…
Totuși, să nu uit, că ”Avatar” e un film, fără pretenții de monografie etnografică. E drept, a trecut cam pe lângă rațiunea mea, fără a lăsa prea multe urme, însă asta e doar o față a monedei. Ca film însă, ca operă de artă adică, ca construcție ce se adresa simțurilor și trăirilor mele, m-a sedus… Am fost uluit de poezia grafică care se perinda în fața ochilor mei. Lumile virtuale desenate asiduu de programiști sunt adevărate capodopere, reușind să asambleze, într-un amalgam multicolor reverii, senzații, gânduri, eternele tânjiri după Paradis, armonie și perfecțiune… Un film care menține trează capacitatea de a visa… Pentru asta, un mare Mulțumesc.
pacat ca n-ai zis nimic despre muzica 😉
pai, intre atatea impuscaturi, urlete, strigate mi-a fost greu sa deslusesc muzica. sincer, coloana sonora chiar a trecut pe alaturi…o percep mai bine atunci cand vad filmele cu ochii inchisi, dar Avatar nu e un film pentru ochi inchisi
Pentru muzică de tot soiul, de la jazz la ambiental, recomand documentarul comentat la mine pe blog, ”Tramvaiul merge prin oraș” (Трамвай идет по городу)! Chiar a fost o revelație, să găsesc atîta muzică bună scrisă de niște compozitori, care reușesc să fie și azi celebri, după mai bine de 3 decenii și jumătate!
.-= Vladimir B.´s last blog .."Tramvaiul merge prin oraș” =-.
“geamurile blindate care rezistă gloanțelor sunt găurite cu ușurință de săgeți e o ghicitoare pe …”
Te rog mai uita-te o data la film . In momentul atacului copacului principal , fata care era de partea lui Jake ataca Elicopterul Generalului si gloantele sale reusesc sa penetreze geamul => geamurile nu rezista gloantelor.
Am impresia ca tu critici filmul, dar totusi este unul dintre cele mai bune filme , atat fani , cat si topurile impreuna cu numarul de banuti adunati spun acest lucru .
Oricum frumos review al filmui .
.-= Mihai´s last blog ..Mihai03: [Blogu’ de Râs] GREIERELE SI FURNICA(Fabula moderna): Prefata: Ia aminte furnicuto !!!!! Primavara.Furnica sap… http://bit.ly/8DL8v2 =-.
super review!
mi-a placut in special comparatia cu Scrisoarea a III-a.
nu mi-ar fi trecut niciodata prin cap, dar se potriveste de minune!
Ce inseamna ‘programist’?
Sandu, programist e programator…e varianta locala, venita prin filiera rusa… imi place mai mult decat “programator”, pentru ca “-ist”-ul adauga si o conotatie ideologica: programatorul e doar meseriasul ce construieste programe, programistul este insa programator dar si cu teze – el crede ca viitorul este doar al tehnologiilor informationale si daca nu esti on-line, nu existi…
nu e dificil de gasit melodiile pe tube insa oricum, aici linkul: http://www.youtube.com/watch?v=LnXeSoriqCc&feature=PlayList&p=D77254AE0FAF8689&playnext=1&playnext_from=PL&index=35
aici doua melodii din trailer
jablonsky: http://www.youtube.com/watch?v=mRjE41dGJ7A
audiomachine: http://www.youtube.com/watch?v=kVIJjDnDyjI
au fost destule momente cit de cit linistite in care se putea deslusi melodia (in special episodul cu primul zbor pe ikrani), cred ca ai fost prea preocupat de partea rationala a filmului…
as avea niste idei pe marginea cronicii tale… diletante dar ma rog 🙂
paralela cu scrisoarea a III e foarte inspirata, cu o mica rezerva. vietatile de pe Pandora au devenit “dusmanii” oamenilor numa’ in moment ce existenta lor era pusa sub semnul intrebarii. Ewa, divinitatea Pandorei, in principiu nu poatea fi de partea nimanui. ea pur si simplu veghea asupra “echilibrului” natural. oamenii poate ar fi avut si ei un loc acolo daca nu ar fi trecut toate limitele.. deschizind astfel “cutia pandorei”..
despre oamenii in uniforma cred ca ai cam exagerat cu “timpit, idiot, prost, nepriceput”. poate doar aroganta.. insa si asta, nu la inceput. chiar daca colonelul era sigur de forta sa militara, nu a indraznit sa atace pina nu a obtinut toate informatiile necesare.. eu as spune: viclean, iscusit (dpdv strategic si tactic), ordinar (adica conform rolului sau de militar de a interveni atunci cind diplomatia esueaza), cinic (e mai exact decit degenerat) si, as risca chiar sa spun, destoinic (dpdv militar), in sens ca, vazind ca nu mai are scapare, a preferat sa moara cu arma in mina decit sa devina trofeul invingatorilor. despre iscusinta… care era misiunea cu care l-a insarcinat pe Jake? 1. sa se infiltreze in rindurile bastinasilor, sa devina unul din ei si sa incerce sa afle ce vor ei, sau cum ar fi posibil de ai convinge sa paraseasca teritoriul rivnit; 2. in caz ca misiunea “diplomatica” esueaza, sa dobindeasca informatiile necesare pt operatiunea militara. Misiunea a fost aproape indeplinita. Jake a devenit unul din localnici si le-a furnizat toate informatiile importante (constructia arborelui-casa, importanta cruciala a Ewei – sursa de putere si vulnerabilitatea majora a bastinasilor. dc am inteles corect, ceilalti avatari, savantii, nu diseminau informatiile “strategice”). (mie aici mi-a venit intrebarea, de ce totusi Ewa l-a ales pe jake ca salvator al poporului na’vi si al planetei dc de fapt el a devenit cel care a deschis drumul pierzaniei pt Pandora, schimbind total balanta in favoarea oamenilor?:) ) Deci, as spune ca colonelul nici pe departe nu era timpit, prost, idiot etc. 🙂 si, in comparatie cu Bush, a cheltuit mult mai mult timp pe diplomatie 🙂 …
despre lupta dintre “rau” si “bine”.. acest aspect l-am vazut mai mult prin prisma RI 🙂 cit despre inegalitatea celor doua tabere, forta oamenilor de fapt e inselatoare… poate asta era si idea… oamenii isi inventeaza fel de fel de jucarii tehnice ca sa-si acopere slabiciunile si neajunsurile dar de fapt devin mai slabi… (apropo, fierul, focul erau de partea oamenilor, muschii insa erau de partea aborigenilor).
“Răul, așa cum îi stă unui rău, luptă cam singur și de nevoie, în timp ce sub steagurile binelui se adună întreaga suflare a Pandorei.” hmm, de ce neaparat “raul”? … e poate mai degraba vorba de idea ca oamenii s-au indepartat de natura gasindu-si prietenie in cimpul jucariilor tehnologice – sursa a puterii si expresie a superioritatii (ratiunii) umane, insa in adevar un drum gresit, o iluzie/narcotic si de fapt – slabiciunea majora; iar bastinasii – un popor care traiesc in armonie cu natura care le ofera tot (deci nu mai e nevoie de progres/tehnologie, doar de deschidere fata de natura), pina si securitate impotriva intrusilor… poate asta era idea, ca nu poti merge (mult) impotriva naturii? (imi vine in minte aici lupta din ce in ce mai dificila impotriva microbilor, virusilor) sau poate Cameron vrea sa intrebe cit de mult, sau cit de putin, are nevoie omul sa fie, dc putem zice, fericit?… dar poate in fapt e vorba despre o “proiecție particulară a nevrozelor noastre asupra unor populații” dupa cum scrii mai jos… subiectul e inepuizabil.
de ce neaparat “binele”? este o mare doza de cinism in actiunile lui Jake. el a acceptat sa ia locul fratelui sau doar pt bani, pt asi “repara” spatele/picioarele. apoi promisiunea colonelului de a-l readuce in forma a fost un motiv destul de consistent pt a-si indeplini noua misiune… apoi cind a vazut ca nu e prea rau in “noua lume”, si-a spus “why not?” ca deh, ce il astepta pe pamint? fara familie, fratele mort, chiar si cu o operatie reusita si restabilit, nu ar fi apucat decit drumul razboiului… iar pe Pandora era patzan de vaza, sotul fiicei sefului clanului… e mult mai bine decit un simplu “saldofon” 🙂
Grace, la fel era minata de dorinta studierii mecanismelor biologice.. deci interese profesionale. atitudinea ei fata de Jake s-a schimbat radical odata ce acesta putea pune un cuvint bun pt ea in comunitate. celalalt avatar-savant la fel..
apropo, de unde ai luat ca geamurile erau blindate? nu am observat din film asa ceva… si nici nu ar fi logic sa trimiti tehnica blindata impotriva unor aborigeni care in afara de sageti otravite nu prea au cu ce sa ameninte 😉
mie alt detaliu nu prea mi-a placut. de ce ma rog animalele de pe pandora au orificiile respiratorii la git? judecind in termenii evolutionismului, nu cred ca o asa forma s-ar fi putut dezvolta. din simplu motiv ca caii si restul s-ar fi inecat la prima trecere de riu… 🙂 sau poate ca caii mai si inoata? asta nu am observat 🙂
in privinta “raului”, colonelul “degenerat” ce l-ar intruchipa numai pe Bush… pai colonelul nu era decit bratul de forta al companiilor ce extrageau “unobtaniumul”. se face referinta la toti. doar se vede clar trimiterea la interesele corporatiste din spatele colonelului. iar dupa ce au pierdut razboiul, nimeni nu a fost absolvit. i-au impachetat frumusel in jucariile lor si drum bun carare batuta…
in privinta “ecologismului desantat” am spus mai sus dar mai adaug… poate tot sensul e in proportii, in echilibru/armonie? “Carnea organică e tot carne, și tot mor animale…” insa e o diferenta mare intre vinatoare si braconaj, de exemplu. si a spune, in acest sens, ca de “braconaj” depinde supravietuirea speciei umane mi se pare cam exagerat. prin analogie cu MAD-ul din timpul razboiului rece, aici cine trage primul moare al doilea. una e supravietuirea si alta e expansiunea (iak, fara sa vreau am cazut in ontologia realismului defensiv, dc tot e sa privim prin RI 🙂 )
mie mi-a placut f mult filmul… poate e din cauza ca pur si simplu ador asa tip de SF 🙂
Recunoasc că aş fi ignorat total AVATAR, dacă nu îmi aducea CD-ul portarul instituţiei la care activez, spunîndu-mi: poftim, mie mi-a plăcut!
Din primele minute regăseam atmosfera din Gattaca (1997) de Andrew Niccol…apoi totul a fost mai prost şi mai prost. Îngălat, zgomotos, confuz, baroc, inutil, sunt doar puţine cuvinte care m-au făcut, însă, să mă uit pînă la capăt. Un film de aproape 3 ore!!!, şi care nu reuşeşte să spună doar un arhicunoscut adevăr, acela că Răul sucombă pînă la urmă sub atacurile, vrednice de o cauză mai bună, a binelui…Pentru ce atunci această desfăşurare de forţe, investiţii finaciare, hoarde de oameni implicate, efecte speciale pînă la saturaţie? Eu cred, pentru a demonstra, de-o manieră subliminală, prăbuşirea iremediabilă a ideilor la Holywood. Nimic nu mai e de spus, şi întradevăr: “după Avatar, filmul nu va mai fi ce-a fost”. Ce a fost cu adevărat film pînă acum, s-a transformat în contrariul său, anomia vizuală. Sper să nu mă ia Zizek prin suprindere şi să facă vreo “teorie” de-a lui, prin care să spună că ia plăcut AVATAR)))))
.-= Vladimir B.´s last blog ..Umida Akhmedova persecutată! =-.
ce m-a amuzat in “pseudo-marxismul cinematografic al lui James Cameron” ( de la Zizek citire!) si in “anti-imperialismul sau” e prezenta schemei colonizator-imperialiste: salbaticul bun, dar incapabil sa se autoguverneze, mitul misionarului alb, mai inteligent ca ei (sic!)care vine sa-i invete viata si sa-i conduca (desigur!)… adica, vorba vine, te dai mare ca lupti contra colonialismului cultural si hop, esti autorul celei mai izbutite mostre ale lui…