Începusem o serie muzicală, cu traduceri din cântece bune din patrimoniul cultural al Estului Europei (de englezi, americani, francezi și germani nu mă ating, pentru că majoritatea fluieră în engleză și aproximativ toată lumea îi ascultă/înțelege). Aici a fost un cântec al trupei „Maşina Timpului” (Машина времени), iar aici altul al formației Akvarium. Azi propun un cântecel scurt al grupului bulgar FSB (n-are nici o treabă cu serviciile secrete rusești, acronimul scurtează Formația Studio Balkanton, iar primul album al grupului apare în 1977). Deci, După zece ani (След десет години) de FSB.
Videoclipul poate fi găsit pe youtube. Adică:
Azi ne revedem
După zece ani
Mai ieri aveam douăzeci și doi?
Ne-am despărțit în această
Piață sumbră cu speranța
Că ne reîntâlnim după zece ani
Ca să povestească fiecare
Lucrurile cu care a luptat,
Insomniile și situațiile
Pe care le-a supraviețuit.
Azi ne revedem
După zece ani.
Trenuri pornesc
În toate părțile.
Doar unul rămâne
Într-o gară îndepărtată
Etern la douzeci și doi.
bulgară:
Днес ще се срещнем –
след десет години.
Вчера ли бяхме на двайсет и две?
Разделихме се с надежда
тук на този сив площад.
Пак да се срещнем
след десет години,
за да разкаже всеки от нас
със какво се е преборил,
от какво не е заспивал
и какво е надживял.
Днес ще се срещнем –
след десет години.
Влакове тръгват
от всички страни.
Но един от тях остана
на една далечна гара,
пак на двадест и две.
like it!
E o melodie de suflet, parca, catapulteaza sufletul undeva in Univers. Fara a ma gaindi la traducerea versurilor, ratacesc in gandurile copilariei, muzika parca ar vrea sa dea o viziune fericirii inconstiente.
Cat de putine stim noi despre Estul Europei, noi cei din Estul Europei.
Ion, cantecele-s puse aici tocmai pentru ca Estul Europei sa cunoasca…Estul Europei. ca Vestul e aproximativ cunoscut deja – el vine singur, se impune a fi cunoscut…seria va urma
Este salutabila initiativa ta, iar in legatura cu comentul meu de mai sus, legat de vise si de copilarie, imi dau seama, mi-am dat seama dintodeauna, dar acum cred ca pot exprima ideea mai bine: nu am avut o copilarie de vis, am avut o copilarie cu vise, iar acest gen de muzika si-a avut rolul sau in generarea acestor lor.
IATA de ce atunci cand sunt nostalgic dupa copilarie sunt de fapt nostalgic dupa acele vise.
Unul din ele a fost sa am parul lung. Nu am avut insa niciodata rabdarea sa il cresc, sa ii dau libertate dar si sa io curm nitel in fiecare dimineata. Nu m-am frezat in ultimile 4 luni. Cred incep ami realiza visul 🙂
Piesa FSB, facand abstractie de versuri ma duce cu gandul la bunatate, la un idealism chior, la o lacrima seaca 🙁
rectific: la o lacrima fara lichid