Sînt mîndru că sînt cetățean al Republicii Moldova, că mă tratez în spitale fără ascensor ori uneori fără încălzire, că copiii îngheață în școli, că bătrînii au pensii sub pragul subzistenței dar că banii noștri care ar contribui la rezolvarea acestor probleme sînt înglodați în Arena de la Stăuceni…
…Spitalul raionul din Telenești (în imagine) nu are ascensor. Și nici nu a avut vreodată. Mă rog, e o clădire cu doar două etaje și poate..nici nu e mare greutate să ridici un etaj pe scări. Asta dacă ești sănătos.
Pentru că clădirea e totuși una de spital iar acolo grupul țintă de cetățeni care nu prea au sănătate și vin să și-o refacă.
La spitalul raional din Telenești sala de operații e la etajul 1, iar sălile de recuperare (așa-zisele palate) sînt la etajul 2. Ceea ce creează anumite incomodități – pacientul/pacienta, dacă e grav, e operat la etajul 1 iar după operație trebuie transportat la etajul 2 la recuperare.
Nu întotdeauna este suficient personal medical pentru a transporta pacienții la recuperare de la etajul 1 la etajul 2 așa că pacienții se văd nevoiți, de obicei, să își găsească singuri pe cineva care să îi urce pe scările înguste (cum ar veni, dacă ești bolnav, trebuie să te gîndești cum să găsești 1-2 oameni sănătoși care să te ”plimbe” cu targa de la un etaj la altul). Alteori apropiații lor colindă străzile din împrejurimi sau iau pe cineva din piață pentru a face treaba asta…
Personalul nu e de vină pentru situația asta: personal pur și simplu nu prea este. Și dacă este atunci e insuficient.
Starea asta de lucruri (un spital fără ascensor în care bolnavii trebuie să se gîndească și ei cum vor ”urca” pe targă de la etajul 1 la 2, nu e doar la spitalul raional din Telenești…Cred că-i la fel în majoritatea spitalelor raionale din Moldova (cel puțin e la fel în cele 10-15 pe care le-am văzut eu)…
Asta e îngrijirea medicală de care beneficiază cea mai mare parte a populației țării, cei care nu au bani de MedPark sau de Centrul de Analize German (ele-s aici doar ca ilustrație, nu că aș avea ceva împotriva lor). Și situația e neschimbată de zeci de ani.
Nu se va schimba, evident, nici la anul.
Pentru că în bugetul de stat pentru anul 2022 nu s-au găsit bani pentru un ascensor pentru spitalul raional din Telenești. Nici pentru alte dotații de care ar avea nevoie spitalul.
S-au găsit însă bani pentru altceva. De exemplu pentru salarii de 80 mii lei lunar pentru judecătorii CC (echivalentul pensiei anuale a 3-4 pensionari de la țară)…
Tot în buget s-au găsit bani pentru o altă nedreptate – alocarea a 68 milioane de lei pentru Arena Națională. Asta pentru anul 2022.
Ca să fie nedreptatea (și nesimțirea) și mai mare, azi Guvernul a alocat 67 milioane de lei pentru Arena Națională…din contul bugetului pentru anul 2021.
E mult sau puțin acești 68 +67=135 milioane de lei pentru un obiect inutil, pornit de guvernarea oligarhică, continuat de guvernarea ”coruptă” și care urmează a fi finisat de ”guvernarea oamenilor buni”?
Hai să punem acești bani într-un context al priorităților statului în cel al priorităților de investiție – cheltuielile de investiție ale statului sînt modurille în care planificăm și construim viitorul.
135 milioane de lei investiție în Arena Chișinău sînt…de 4 ori mai mult decît bugetul total de investiții al Ministerului Culturii pentru anul viitor (34 milioane votate de Parlament)… Ceea ce înseamnă că viitorul pregătit de guvern…e fără cultură. Ne așteptam la ceva mai mult de la un parlament plin de ”oameni culți”.
135 milioane de lei aruncați în vînt la Stăuceni – Arena e o schemă imobiliară și financiară care îmbogățește doi oameni și sărăcește o țară întreagă – înseamnă de 3 ori mai mult decît bugetul de investiții al Ministerului Sănătății (43 milioane). Și asta în an pandemic. Și asta în pandemie…
Asta înseamnă că în domeniul sănătății guvernul are aceleași priorități: cine poate, supraviețuiește, cine are de murit să moară.
O parte din acești bani (din miliardul de lei pe care îi plătim pentru Arenă) puteau să ajungă la spitalul raional din Telenești pentru ascensor sau pentru un spațiu amenajat pentru dializă (ca să nu meargă bolnavii de dializă tocmai la Chișinău de trei ori pe săptămînă).
Arena Națională, mai degrabă decît bătutul pe loc pe dosarul ”miliardului furat”, reprezintă testul de ruptură sau continuitate al guvernării actuale. Adică, măsura schimbării: faci o ruptură cu bandiții cleptocrați și politica lor de sărăcire a bugetului public ori continui implementarea proiectelor lor inutile cu o altă ”justificare”?
Cum guvernarea ”oamenilor buni” e, ca și guvernările precedente, o guvernare lașă (arogantă, dar oricum lașă), decizia de azi a venit pe furiș. În septembrie, cînd subiectul transferului de bani către Arenă a apărut pe ordinea de zi a ședinței guvernului, prim-ministra Gavriliță a amenințat că va face o evaluare-investigație-cercetare despre schemele din jurul proiectului, oportunitatea construcției obiectului, interesele din jurul lui etc…
În nota informativă a deciziei de azi nu era nimic despre evaluare-investigație-cercetare. Pentru că…nu s-a făcut. Și pentru că între timp guvernarea oamenilor buni a învățat o lecție de la celelalte guvernări ale oamenilor răi – dacă ceva nu îți convine, te prefaci că nu există.