În chestiunea împușcăturilor de pe Nistru nu există decât o cale de a elimina necesitatea pacificatorilor ruși la Vadul lui Vodă – să ne învățăm să dialogăm cu transnistrenii, civilizat, cult și (atenție) de la egal la egal, fără mijlocirea forțelor de menținere a stării de (ne)pace. Pacificatorii ruși (fictivi) stau acolo și pentru a ne apăra de noi și de (inclusiv) apetiturile noastre războinice.
Dialog înseamnă întâlniri, acceptare a diferenței, investiții și colaborare cu societatea civilă transnistreană (acolo unde este), poduri construite de jos, elevi și studenți (asta se face), radio și tv moldovenești în Transnistria, o reprezentanță culturală de vreun fel a Moldovei la Tiraspol (sub masca unui insitut cultural sau ceva de felul acesta), detașamente de scriitori și artiști încolo, adică efort.
La mintea cocoșului – dacă nu a ajutat calea belicoasă, ar trebui bătătorite altele: diplomatice și culturale, în primul rând, acolo unde avem mai multe șanse.
Or, pacifiștii ruși stau lângă Chișinău pentru că toate astea lipsesc.
update (via Ion Efros): ” Mai grav mi se pare ca noi in ultimii doi ani (mai exact cei care conduc dreapta Nistrului) si-au batut joc de o sansa in care am fi putut arata ca putem fi cu adevarat exemplari: ca institutiile in partea dreapta a Nistrului lucreaza, ca nu isi bat joc de om, ca statul daca nu te poate ajuta are macar decenta nu iti pune piedici.”
Eu cred la fel că marea problemă a negocierilor pe problema transnistreană (și cauză a eșecurilor procesului) constă în incapacitatea Moldovei din dreapta Nistrului de a se construi ca un model de vreun fel pentru transnistreni. Nu avem decat pretenții, dar democrația noastră este la fel de aiurită și smintită ca a lor (a noastră mai are și meritul suspect de a fi recunoscută internațional), justiția, poliția, mass media noastre sunt la fel de rele ca ale lor.Nu suntem deloc demni de a fi imitați – de ce ar mai avea cineva încredere în noi?
Nu cred ca ai dreptate.
here’s why:
1. Pana la moment in Transnistria populatia vorbitoare de limba romana a fost (si probabil va fi) marginalizata: scolile cu predare in limba romana au fost inchise, se preda asa zisa limba moldoveneasca. Granicerii verifica fiecare carte care o introduci pe teritoriul asa zisei Rep Transnistrene. Te teritoriul transnistriei populatia care se considera de nationalitate romana, precum i-a fost si soarta fratelui bunicii mele, au fost impuscati in cap. daca se va atesta o astfel de inertie din partea transnistreana, va fi foarte greu de gasit un numitor comun.
2. Daca e sa ne gindim din punct de vedere economic: Transnistrenii niciodata nu vor accepta conditii care nu le sunt avantajoase. Armata ruseasca sta acolo NU pentru ca ei se tem ca noi ii vom ataca p/u ca ne-au impuscat in cap, caci noi suntem mioritici, ci p/u ca au frica ca daca vine legea din R Moldova atunci toate intreprinderile din reg Transnistreana vor fi declarate de stat. (sau in cazul nostru, nu ne putem permite luxul sa inaintam ipoteza ca politicienii nostri nu-si fac agenda personala in primul rind, mai ales cind vine vorba de bani)
3. Sustinerea financiara directa a Rusiei p/u acoperirea a 50% din deficitul bugetar transnistrean combinat cu subsidiile uluitoare p/u gazul natural sufoca Rep Moldova ce priveste la promisiunea unei vieti mai dulci. (Moldova nu are bani sa le acorde subsidii nici la gaz nici adaosuril p/u platile sociale)
4. mai putem adauga aici si propaganda intensa de 20 ani care s-a facut p/u Transnistreni care la moment se considera mai rusi decit noi ne consideram romani. (Ex: cunoscutii mei, vorbitori de limba romana, care n-au avut posibilitatea sa imigreze vorbesc cu copiii lor exclusiv in limba rusa si-si fac cetatenii rusesti.)
5. daca e de gindit logic, avem noi oare nevoie de bucata aia de pamint? ce ne va da? inca 500 mii de comunisti care mor de foame? Care va fi reactia Rusiei? Putem oare presupune in mod rezonabil ca Rusia va sta cu miinile incrucisate si nu ne va pune bete sub roate?
6. Sevciuc, chiar daca nu a fost sustinut de rusi, a facut prima vizita in Rusia.
Cateva intrebari si remarci Vitalie:
1. La ce fel de investiții te referi? Fianciare sau de alta natura? Ceva vreme in urma (prin 2007) o companie din Polonia le batea moneda. In rest in afara de MGBistii lor, “noii rusi” si baietii cu functii de la Chisinau, Moscova si Kiev nu s-a auzit de vreun aventurier care sa ia in serios optiunea de a investi acolo.
2. “Podurile construite de jos, elevi și studenți” au fost initiate de cateva ONG-uri de la Chisinau. APE prin “Dialoguri transnistrene” (costul acelui proiect finantat de UK era de vreo 200.000 de valuta forte, ce s-a ales din el inca nu este clar), CReDO prin “Peace building oudoor”, Fundatia Soros prin participari la scoli de vara. Laudabile initiative. A fost frumos si bine doar atat timp cat s-a vb in rusa si nu s-au atins teme politice. Ar trebui poate de incercat in alt format.
3. “Radio și tv moldovenești”. E buna ideea numai ca suntem la ani lumina la capitolul talk-shouri, musica, piata/diversitate a cartii fata de ceea ce consuma ei acolo la moment…Nu mai zic de cinematografia noastra nationala, ca nu exista. Ideologic suntem morti pentru ca nu avem in general un produs national atractiv. Apoi idelogia merge mai bine daca are un suport economic. Ma tem ca nu suntem in stare sa le vindem nici macar iluzii. Poate ar trebui sa incepem cu asta. Ex. cu talk-showuri da dovada de limitare insa asta prinde cel mai bine chiar si in societatile care pretind ca exporta cultura, dau tonul in materie de gusturi…
4. “o reprezentanță culturală de vreun fel a Moldovei la Tiraspol (sub masca unui insitut cultural sau ceva de felul acesta)”, nu crezi ca echivaleaza cu recunoasterea independentei? eu inteleg ca te referi la ceva similar Aliantei Franceze sau ICR.
5. “detașamente de scriitori și artiști încolo”, care sa depaseasca nivelul caravelei culturii probabil. problema unei astfel de ofensive e ca MGBul are o lista neagra cu oameni indezirabili pe teritoriul lor. falanga de intelectuali romantici unionisti la sigur se afla in capul acestei liste. unicii care s-ar califica standardelor transnistrene ar fi istorici gen Vasile Stati
Ion,
1. se vorbeste despre Braghis, Diacov, Plahotniuc, Filat si Oleg Voronin ca ar avea interese economice in Transnistria. semn ca monopolul businesului rus nu e atat de redutabil precum se vorbeste. Andy’s Pizza, bunaoara, e un local ce opereaza atat in dreapta Nistrului cat si in stanga. ce inseamna asta? ca se poate. ca mediul de afaceri transnistrean e la fel de (im)previzibil ca si cel din Moldova. ca interesele financiare pot penetra realitati politice.
2. se poate de vorbit in rusa, se pot face dialoguri, formatul conteaza mai putin.avem de dezghetat un conflict, nu conteaza in ce limba il dezghetam, important e sa ne vedem si sa discutam cu ei, sa ne povestim despre probleme comune si sa gasim solutii comune.
3. tre sa incepem de la asta.
4. acu cativa ani ICR-ul tot refuza sa-si deschida filiala la Chisinau de frica ca cineva cu mintea intoarsa sa nu creada ca asta aduce recunoasterea existentei limbii moldovenesti (iaca niste ganduri de acu 5 ani in urma https://www.spranceana.com/2007/10/22/incomode/). ICR a venit si e acum foarte activ si face treaba buna, si ofticosii care se temeau de nu stiu ce au fost dezmintiti, la fel e si aici. daca ne-am apuca sa intreprindem ceva ar fi mult mai fain decat sa ne infricosam ca asta ar putea insemna ceva in nu stiu ce tip de negandire.
5. avem si alti intelectuali decat romanticii nationalisti de carton alde Dabija ce ar putea vorbi elevilor transnistreni fara a fi indezirabili acolo? avem.
@Lucifer, eu tot nu vreau reintegrare cu Transnistria, dar vreau pace, detest legiunile de pacificatori internationali ce sugereaza zilnic incapacitatea noastra de a intretine relatii normale cu niste vecini naravasi. Si pentru ca ii vreau pe pacificatorii rusi inapoi acasa vreau constructia unro relatii durabile intre Moldova si Transnistria, inclusiv pana la clarificarea statutului regiunii. Cetateni care sa circule liber in ambele parti, legi care sa functioneze bine pe ambele maluri – astea-s de dorit si mai putin isteriile patriotarde de genul – vrem rmn inapoi si rusii afara.
@Vitalie, ce doresti e exact ce-si doreste populatia pe ambele maluri a Nistrului. Dar atit timp cit tensionarea situatiei creaza premise pentru aservirea unor interese atit politice cit si economice si daca aceste posibilitati sunt sustinute inclusiv militar (brute force), then there’s not so much we can demand.
Parerea mea este ca atunci cind dorinta pentru avutie sustinuta militar se ciocneste cu unele concepte politice, prima deobicei invinge.
Cu alte cuvinte:
DACA Sevciuc va crede ca inlocuirea fortelor pacificatoare va crea premise pentru o eventuala retragere a armatei ruse din regiune, el automat pierde un motiv seminificativ p/u a solicita fonduri banesti p/u acoperirea deficitului bugetar dar cel mai important va crea premise p/u retragerea investitiilor rusesti din regiune (daca ai fi investitor rus, la ce bun sa ai o uzina de ciment in Transnistria daca in orice moment poate veni batalionul fulger si sa ti-o ia?)
2. Moldova nu are credibilitate in negocieri chiar daca va spuen ca : noi nu ne vom atinge de intreprinderile privatizate in Transnistria.
Guess what! 🙂 R. MOldova NU recunoaste oficial proprietatea privatizata in Transnistria.
Eu cred ca primul pas in reglementarea acestui conflic este DEPOLITIZAREA procesului educational in regiune, dar eu nu cred ca oficialii din Transnistria ne vor crede. ASa ca ne ramine o singura varianta:
“Speak softly and carry a big stick and you will go far.”
Without a big stick we’re simply not persuasive enough 🙂 Nobody says we should use force, rather it should be a measure of last resort. And the cheapest way in my opinion is to try join NATO (and I’m not sure this is realistic enough either, but at least we have Romania’s support)